LUNA NOUA – STEPHENIE MEYER
“Luna noua” este continuarea remarcabilului roman de debut al lui Stephanie Meyers, “Amurg”.Cititorii primului roman din serie vor considera o comparatie intre cele doua- iminenta.Desi prin faptul ca este un roman puternic individualizat, ce ar rezista in afara trilogiei ca o istorisire de sine statatoare, pentru deplina intelegere si savurare a “Lunii Noi” ar fi de recomandat citirea prealabila a romanului precedent.
“Luna noua” se diferentiaza de “Amurg” prin absenta atmosferei de basm, dar si prin absenta fizica a familiei Cullen, concentrandu-se pe framantarile interioare ale Bellei si incercarile de a supravietui unei suferinte coplesitoare.
Ca si in “Amurg”, povestea este, si de aceasta data, narata la persoana I de catre Bella, iar paralela cu tragedia shakespeariana “Romeo si Julieta” este evidenta. Bella insasi recunoaste ca este pe punctul de a repeta cea mai mare tragedie romantica. Imaginea vie a personajelor lui Shakespeare in mintea cititorului pe intreaga durata a “Lunii noi” este un artificiu folosit de autoare pentru a sugera tragedia pe punctul de a avea loc in propriul roman.
Autoarea prezinta cu deosebita sensibilitate si putere de sugestie imensa durere pe care o simte Bella atunci cand Edward paraseste Forks, durere ce ii influenteaza majoritatea actiunilor de pe parcursul romanului.
O noua aparitie suplineste absentele majore din roman: aceea a varcolacilor din tribul Quileute, trib din care face parte si Jacob, prietenul Bellei, ce incearca sa o ajute sa depaseasca enorma pierdere, si care o iubeste in secret.
Rivalitatea dintre cele doua specii, vampirii si varcolacii, se muta in plan uman, caci Jacob este indragostit de Bella, iar ea il iubeste pe Edward si isi doreste sa devina, la randul ei, vampir.
Intriga se complica in momentul intoarcerii in Forks a celor doi vampiri ratacitori si dornici de razbunare impotriva lui Edward, Laurent si Victoria, ce o regasesc pe Bella singura. Alice revine la randul sau in orasel, si, potrivit viziunii sale, Bella e singura ce ii poate salva viata lui Edward .
“Luna noua” este un roman captivant, ca si “Amurg”, ce isi tine cititorul in suspans, facandu-l sa tanjeasca atat dupa urmatoarea pagina, cat si dupa urmatorul roman din serie.< >
“Luna noua” se diferentiaza de “Amurg” prin absenta atmosferei de basm, dar si prin absenta fizica a familiei Cullen, concentrandu-se pe framantarile interioare ale Bellei si incercarile de a supravietui unei suferinte coplesitoare.
Ca si in „ Amurg”, povestea este, si de aceasta data, narata la persoana I de catre Bella, iar paralela cu tragedia shakespeariana „Romeo si Julieta” este evidenta. Bella insasi recunoaste ca este pe punctul de a repeta cea mai mare tragedie romantica. Imaginea vie a personajelor lui Shakespeare in mintea cititorului pe intreaga durata a „Lunii noi”este un artificiu folosit de autoare pentru a sugera tragedia pe punctul de a avea loc in propriul roman.
Autoarea prezinta cu deosebita sensibilitate si putere de sugestie imensa durere pe care o simte Bella atunci cand Edward paraseste Forks, durere ce ii influenteaza majoritatea actiunilor de pe parcursul romanului.
O noua aparitie suplineste absentele majore din roman: aceea a varcolacilor din tribul Quileute, trib din care face parte si Jacob, prietenul Bellei, ce incearca sa o ajute sa depaseasca enorma pierdere, si care o iubeste in secret.
Rivalitatea dintre cele doua specii, vampirii si varcolacii, se muta in plan uman, caci Jacob este indragostit de Bella, iar ea il iubeste pe Edward si isi doreste sa devina, la randul ei, vampir.
Intriga se complica in momentul intoarcerii in Forks a celor doi vampiri ratacitori si dornici de razbunare impotriva lui Edward, Laurent si Victoria, ce o regasesc pe Bella singura. Alice revine la randul sau in orasel, si, potrivit viziunii sale, Bella e singura ce ii poate salva viata lui Edward .
„Luna noua” este un roman captivant, ca si „Amurg”, ce isi tine cititorul in suspans, facandu-l sa tanjeasca atat dupa urmatoarea pagina, cat si dupa urmatorul roman din serie.< >< >
“Luna noua” se diferentiaza de “Amurg” prin absenta atmosferei de basm, dar si prin absenta fizica a familiei Cullen, concentrandu-se pe framantarile interioare ale Bellei si incercarile de a supravietui unei suferinte coplesitoare.
Ca si in „ Amurg”, povestea este, si de aceasta data, narata la persoana I de catre Bella, iar paralela cu tragedia shakespeariana „Romeo si Julieta” este evidenta. Bella insasi recunoaste ca este pe punctul de a repeta cea mai mare tragedie romantica. Imaginea vie a personajelor lui Shakespeare in mintea cititorului pe intreaga durata a „Lunii noi”este un artificiu folosit de autoare pentru a sugera tragedia pe punctul de a avea loc in propriul roman.
Autoarea prezinta cu deosebita sensibilitate si putere de sugestie imensa durere pe care o simte Bella atunci cand Edward paraseste Forks, durere ce ii influenteaza majoritatea actiunilor de pe parcursul romanului.
O noua aparitie suplineste absentele majore din roman: aceea a varcolacilor din tribul Quileute, trib din care face parte si Jacob, prietenul Bellei, ce incearca sa o ajute sa depaseasca enorma pierdere, si care o iubeste in secret.
Rivalitatea dintre cele doua specii, vampirii si varcolacii, se muta in plan uman, caci Jacob este indragostit de Bella, iar ea il iubeste pe Edward si isi doreste sa devina, la randul ei, vampir.
Intriga se complica in momentul intoarcerii in Forks a celor doi vampiri ratacitori si dornici de razbunare impotriva lui Edward, Laurent si Victoria, ce o regasesc pe Bella singura. Alice revine la randul sau in orasel, si, potrivit viziunii sale, Bella e singura ce ii poate salva viata lui Edward .
„Luna noua” este un roman captivant, ca si „Amurg”, ce isi tine cititorul in suspans, facandu-l sa tanjeasca atat dupa urmatoarea pagina, cat si dupa urmatorul roman din serie.<-->
“Luna noua” se diferentiaza de “Amurg” prin absenta atmosferei de basm, dar si prin absenta fizica a familiei Cullen, concentrandu-se pe framantarile interioare ale Bellei si incercarile de a supravietui unei suferinte coplesitoare.
Ca si in „ Amurg”, povestea este, si de aceasta data, narata la persoana I de catre Bella, iar paralela cu tragedia shakespeariana „Romeo si Julieta” este evidenta. Bella insasi recunoaste ca este pe punctul de a repeta cea mai mare tragedie romantica. Imaginea vie a personajelor lui Shakespeare in mintea cititorului pe intreaga durata a „Lunii noi”este un artificiu folosit de autoare pentru a sugera tragedia pe punctul de a avea loc in propriul roman.
Autoarea prezinta cu deosebita sensibilitate si putere de sugestie imensa durere pe care o simte Bella atunci cand Edward paraseste Forks, durere ce ii influenteaza majoritatea actiunilor de pe parcursul romanului.
O noua aparitie suplineste absentele majore din roman: aceea a varcolacilor din tribul Quileute, trib din care face parte si Jacob, prietenul Bellei, ce incearca sa o ajute sa depaseasca enorma pierdere, si care o iubeste in secret.
Rivalitatea dintre cele doua specii, vampirii si varcolacii, se muta in plan uman, caci Jacob este indragostit de Bella, iar ea il iubeste pe Edward si isi doreste sa devina, la randul ei, vampir.
Intriga se complica in momentul intoarcerii in Forks a celor doi vampiri ratacitori si dornici de razbunare impotriva lui Edward, Laurent si Victoria, ce o regasesc pe Bella singura. Alice revine la randul sau in orasel, si, potrivit viziunii sale, Bella e singura ce ii poate salva viata lui Edward .
„Luna noua” este un roman captivant, ca si „Amurg”, ce isi tine cititorul in suspans, facandu-l sa tanjeasca atat dupa urmatoarea pagina, cat si dupa urmatorul roman din serie.
