PRINCIPELE – NICCOLO MACHIAVELLI
Scrisa in 1514, capodopera lui Niccolo Machiavelli, “Principele”, reprezintă una dintre operele fundamentale ale literaturii universale, având calitatea de a-si transcende epoca, contextul politic si social si de a ramane de actualitate.
Conceputa ca o strategie de a-si atrage favorurile familiei de Medici, nou revenita la putere in Florenţa, după ce autorul a făcut parte din suita oponenţilor lor infranti, “Principele” este cea mai importanta opera a lui Machiavelli, si cea careia ii datoreaza aparitia termenului de “machiavelic”, legat de numele sau, ca sinonim pentru “duplicitar” sau “lipsit de scrupule”.
“Principele” este dedicata lui Lorenzo de Medici (nepotul lui Lorenzo Magnificul), noul carmuitor al Florentei, desi in construirea viziunii asupra felului cum ar trebui sa fie sau sa se comporte un principe, Machiavelli il foloseşte ca model pe Cesare Borgia.
Cartea reprezinta un ansamblu de sfaturi, sugestii, si adevaruri general valabile, prezentate in haina unor cugetari filosofice profunde , in pofida pragmatismului ce i s-a reprosat.
Viziunea sa despre om si despre conducator este cea care ii dicteaza lui Machiavelli , pas cu pas, “Principele”, si nu diavolul, cum s-a spus in vremea sa. Natura umana este, din perspectiva lui Machiavelli, coruptibila si imposibil de schimbat, iar lucrarea sa încearca sa sublinieze faptul ca un bun conducator trebuie sa fie diplomat, sa isi cunoasca rolul si locul, sa se arate mai iertator si mai bland cu foştii duşmani decat cu cei mai infocati sustinatori, si sa nu aiba scrupule cand este vorba despre siguranta tarii sau despre cea personala.
Desi are aplicabilitate partial si in epoca contemporana, opera lui Machiavelli trebuie privita, in primul rand, in contextul politic, social si istoric in care a aparut.
Cititorul contemporan va reusi, desigur, sa priveasca dincolo de acuzatiile aduse autorului si operei si sa vada un om politic abil, un gânditor cu viziune moderna si, de ce nu, un om al Renasterii, caruia nimic din ceea ce este omenesc, incluzand intriga si manipularea politica, nu ii este strain.
